“ALEGEREA”

E ora 1.35, nu pot dormi.Tot stau si ma gindesc la viata mea, la situatia la care am ajuns.S-au intimplat multe lucruri ultima vreme.Anul 2011 a fost cel mai interesant an din viata mea,poate din cauza evenimentelor care au fost, sau poate ca se intimplalucruri ciudate cu mine. Sa incep de la inceput ar fi o formulare incorecta dar anume ea poate relata ceea la ce ma refer.

31 decembrie 2010.E noaptea de Revelion,am petrecut-o in trei.Eu,iubitul meu si viitoarea soacra,desi atunci inca nu stiam ca va fi asa.La ora 12 am inceput amindoi impreuna cu iubitul meu sa scrie pe mici bucati de foaie dorintele pe care le aveam pentru anul viitor.Am scris si le-am bagat pe toate (vreo 7 foite roz si galben) intr-un iepuras care era initial pentru monede.La ora 00.00 dupa ce a batut ceasul si am intrat intr-un nou an,ma rugam in minte “Doamne,eu cred ca tot ce e scris acolo se va implini”.

Februarie.Viata merge mai departe.Inca nu puteam scapa de fostulmeu,pe care inca il iubeam, dar cu care am pierdut aproape 3 ani din viata,3 ani care mi-au omorit speranta si credinta ca mai pot fi fericita.In februarie abia ca implinisem 2 luni de cind eram cu actualul sot.

Martie.NImic deosebit,Doar spitale,ince[e sa  ma deranjeze tare spatele.

Aprilie.Continuu sa-mi fac prieteni medicii din oras.

Mai.Ne ducem la o nunta la Hincesti,la niste idioti….nu ca as face discriminare da acei oameni chiar is bolnavi la cap in tot cuvintul.Sa fie ei sanatosi.Atunci la acea nunta pe care am organizat-o noi in doi, el m-a intrebat daca as vrea sa facem si noi nunta,desi nu era vorba de asa ceva.Eu m-am ris nervos si am zis ca nunta e ultimul lucru pe care il vreau.Desi eram decisa ca vreau sa fiu cu acest barbat restul zilelor mele. Tot in mai deja imi era programata ziua interventiei chirurgicale.Era vineri si deja imi adunam lucrurile ca luni trebuia sa fiu internata,cand duminica seara vin parintii mei de peste hotare si luni dimineata ne intilnim la spital, ei ma iau de mina si zic ca nu imi permit sa fac asta.Cica e periculos,ca dupa astfel de operatii e greu sa te faci bine,se restabileste lumea tare greu.Deci,copil prost…am facut cum au zis parintii si acuma imi rod coatele.

Iunie. In iunie a fost vesel,am fost de vreo 4 ori in pestera,apoi la NIstru,pe la picnicuri.Desi dupa tratamentul pe care il faceam la Babii Ortoped trebuia sa stau doar in pat.Nu pot sta in pat!E groaznic! Eu am fost activa toata viata.Imi place sa caut aventuri pe fundul meu care a slabit cu 10 kg din cauza bolii.

Iulie,eram prin centrul orasului,pe Puskin..sau Eminescu,nu conteaza,ne plimbam.Eram indispusa.El scoate un inel din buzunar si zice “Pai,te mariti cu mine sau da?” in limba rusa a sunat mai amuzant.Eu m-am apucat de ris aiurea,am luat inelul,el mi l-a pus pe deget iar eu continuam sa ma rid.Am zis “desigur”,l-am pupat si am mers mai departe,iar lumea din jur se holba la noi ca la telenovela mexicana si ne zimbeau.A fost un moment placut.Mai tirziu,chiar de ziua mea pe 22 iulie am facut logodna cu parintii si am stabilit data nuntii.Oh my God!NUNTA!Era vorba despre nunta mea!Eu ma marit!mde….eram in stare de glume atunci inca…..nu m-am gindit ca ultimul lucru pe care il vroiam poate deveni cel mai important din viata,practic.

August.Ne pregatim de odihna.Ne-am adunat valizele si la drum spre Crimeea.Dupa 8 zile de prajire la soare ne-am intors acasa si ne-am amintit ca curind vine nunta.Nu ne stresam tare!Mai mult imi faceam griji de facultate,vroiam sa stiu rezultatul..Sant in lista sau nu.M-am dus la universitate si am vazut lista cu note,eu am luat 9.Eram fericita.Inseamna ca “Draga Cristina,esti desteapta!” asa ma gindisem la moment.Am visat  sa ajung la Facultatea asta si sant fericita ca sant aici.

Septembrie.Pe data de 1,m-am dus fericita la Facultate.Am ramas un pic umita de contingent,erau oameni obisnuiti si mai simpli si erau multe persoane cu fite,sau asa credeau ele.Muream de ris uneori de unele din ele,nu ca as vrea sa judec pe cineva,nu! ci,ma amuza faptul ca veneau gatite si chitite ca pentru filmari deja.Ei,a trecut o perioada si lumea s-a coborit cu picioarele pe pamint.Am inceput pregatirea de nunta,totusi intr-o luna trebuia sa reusim.Ne-a luat pregatirea doar 2 saptamani si curios lucru ca nu ne-a ajutat nimeni.DOar de citeva ori am apelat la Vica,ea mi-a dat niste sfaturi…despre culoarea rosie.Eram gata de nunta,nu ne raminea decit sa asteptam sa treaca mai repede.

Octombrie.Zubresk ar fi cuvintul potrivit. Mi-am luat o saptamana libera,m-am intors deja femeie maritata.Desi asta nu a schimbat nimic in atittudinea colegilor fata de mine si asta ma bucura enorm.Nu vreau sa ma simt batrina,ca sant maritata.

Noiembrie e luna grea.Iar dupa lectii pup usile spitalelor.Iar blocade in coloana.Iar durere nebuna.Ma duc la chirurg si elam cearta ca nu am facut operatia in mai.Medici specialisti,analize,singe acolo,singe acolo..peste tot las singe.Parca as fi donator,doar ca din pacate nu donez, singele meu e aruncat dupa probe in chiuveta.Medicul zice sa iau regim de pat,ca se incepe un proces de deformare a oaselor bazinului.Gata,stau acasa.Nu ies decit la spital.Ma simt tot mai rau si mai rau.

Decembrie. stau zile intregi acasa singura,mai vine soacra mea la noi,are grija de mine,dupa ce mai fac niste blocade ma scol singura la baie si la bucatarie.Cind trece efectul injectiilor oar ma fac dovlecel.Deja stabilim data operatiei cind colo…singele e rau.Cu asa rezultate la singe nimeni nu vrea sa ma taie.Mai,lume!Medicii ador sa taie pacientii,iar pe mine nu ma taie nimeni.IAr ieri am aflat inca o veste.Am plins amindoi impreuna cu sotul.Sant insarcinata.Am testul pozitiv.Nici nu ma pot bucura.Acuma e timpul ca sa fac o alegere de care depinde viata si constiinta mea mai departe.TRebuie sa aleg,sau tai ce trebuie si ma simt bine dar resping acest dar minunat de la Dumnezeu, sau aleg sa iau darul.Acuma seara vorbeam cu sotul,cum sa il omorim?Deja 2 copilasi am pierdut.Cum sa il omorim?El e bucatica din noi.Daca ii dam viata poate creste un medic care va salva mii de vieti, sau va fi muzician si va scrie piese formidabile care vor bucura multa lume,sau poate va fi chimic si va gasi solutia cum sa luptam cu cancerul sau SIDA.Cum sa il omorim?Aceasta fiinta micuta si gingasa ma va numi “MAMA” iar pe sotul meu “TATA”.Noi nu avemdreptul sa ii luam viata.El  se formeaza acuma in burtica mea.Deja incep sa simt niste schimbari in organism. Maine ma duc la medic,mai intii la ginecolog apoi la chirurg.Acuma trebuie sa fac o alegere.Poate e cea mai serioasa alegere din viata mea.Eu visam la o cariera stralucita,eu vreau din tot sufletul sa devin un jurnalist cu renume.NU ma intereseaza showbiz-ul,vreau sa fiu renumita pentru talentul meu si obiectivitatea mea.Visez sa scriu o carte,cred ca in curind o sa incep.Poate imi va lua ani sa o scriu,dar important ca ea sa contina sufletul meu. Cred ca daca Dumnezeu a permis sa apara acest bebelus, inseamna ca asa trebuie sa fie.NImic nu se intimplain viata asta fara sens.Tot ce e conceput in noi are un scop.Eu visez sa fiu fericita.Eu sant o femeie tare!Eu vreau sa le reusesc pe toate in viata asta.Dar am inteles un lucru,trebuie sa alegi corect prioritatile.Este vorba asta moldoveneasca cum iti asterni,asa vei dormi.Scumpii mei colegi,draga mea grupa J114, cred ca cele scrise mai sus va deschid personalitatea mea din alta parte,asa cum voi nu ma cunoasteti poate.Cred ca veti sustine alegerea mea.Stiu ca ma veti ajuta anul viitor,cind se va naste copilasul.Asta a fost un mic rezumat despre anul 2011 in viata mea.Va doresc la fiecare sa faceti alegeri corecte in viata.Sa nu regretati de ce ati facut,mergeti inainte cu speranta in Dumnezeu.El ne da incercari si greutati in viata si tot El ne da solutii cum sa iesim din probleme.Va pup pe toti si va iubesc.Zelenin-Curus Cristina

Bine aţi venit în lumea noastră!

Dragi colegi, demult am promis că fac un blog pe platforma wordpress.com însă nu mă încadram în timp, sper să nu vă supăraţi tare şi să-mi iertaţi întîrzierea. Am creat acest blog cu scopul ne a ne promova, suntem o grupă cu adevărat puternică, avem în grupă persoane talentate, dornici de a scri, vă spun sincer mă mîndresc cu asta.

Permanent am apreciat în oameni dorinţa de a creea ceva nou, îmi plac oamenii care luptă pentru a-şi atinge scopul cu orice preţ. Am petrecut alături de voi patru luni, am încercat să vă cunosc pe fiecare, dar cu părere de rău încă nu vă cunosc deloc, probabil din motivul că puţin am comunicat, asta-i greşeala mea pe care vreau s-o corectez. Primul pas care-l voi face este „Deschide-ţi inima, iubit coleg”. Fiecare dintre voi, din luna ianuarie 2012, va fi invitat la interogatoriu, într-o atmosferă plăcută la o ceaşcă de ceai voi discuta cu fiecare dintre voi, mă voi strădui să aflu cît mai multe despre colegii la care deja ţin foarte mult. Prima care va împărtăşi grupei secretele, va fi Bejenuţă Alina, ea este prima în lista registrului. Prin aceste interviuri pe care le voi realiza cu ajutorul vostru, dragi colegi, urmăresc un singur scop, să vă cunosc mai bine.

Mult stimaţi colegi, bine aţi venit în lumea noastră. Acest blog este mica noastră lume în care noi suntem stăpîni, o lume care ne aparţine doar nouă şi mai mult nimănui.
Succes, J114L !!!

Cu mult respect, Andriana Vasilcov.